Apelul Chinei către administraţia Donald Trump pentru a nu relua testele nucleare

Administraţia Chinei a îndemnat, luni, Statele Unite să renunţe la planul privind reluarea testelor atomice, în contextul în care Washingtonul a evocat această posibilitate pentru a exercita presiuni asupra Beijingului şi Moscovei în negocierile privind controlul armamentului.

„Insistăm ca Statele Unite să respecte strict obligaţiile privind suspendarea testelor nucleare şi sperăm că vor asculta de comunitatea internaţională. Statele Unite trebuie să abandoneze un plan care ar submina stabilitatea globală şi ordinea strategică”, afirmă Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, conform agenţiei de presă Tass.

• (P) 3 sloturi inspirate din cultura pop: filme, seriale și trupe celebre
• Cât controlează statul român din producţia națională de energie?

„Statele Unite trebuie să contribuie la cooperarea internaţională prin asigurarea dezarmării şi neproliferării armelor de distrugere în masă”, a subliniat oficialul chinez.

Motivul pentru care SUA a anunțat că vrea să reia testele atomice

Oficiali din cadrul Administraţiei de la Casa Albă au discutat la sfârşitul lunii mai despre posibilitatea reluării testelor atomice după 28 de ani, pentru a exercita presiuni asupra Rusiei şi Chinei să accepte un nou acord internaţional privind controlul armamentului, potrivit Mediafax. Ideea reluării testelor atomice a fost respinsă deocamdată, conform unor surse citate de cotidianul The Washington Post.

Noul Tratat pentru Reducerea Armamentului Strategic (START), semnat de SUA şi Rusia, ar urma să expire în februarie 2021, iar preşedintele Donald Trump ar vrea prelungirea acordului prin implicarea Chinei.

Ce au fost tratatele START

Tratatul START I (Strategic Arms Reduction Talks) a fost semnat la 31 iulie 1991 la Moscova de Mihail Gorbaciov, în perioada respectivă preşedinte al Uniunii Sovietice, şi de omologul său american, George Bush.

Acesta a înlocuit acordul SALT (Strategic Arms Limitation Talks – Negocieri pentru limitarea armelor strategice), semnat în 1972 şi 1979 de Statele Unite şi Uniunea Sovietică care prevedea limitarea dezvoltării armamentului.

Cel mai ambiţios efort de dezarmare nucleară al celor două superputeri, START I , a prevăzut diminuarea de la 9.986 la 8.556 a numărului de ogive nucleare americane şi de la 10.237 la 6.449 a numărului celor sovietice. Procesul de reducere era prevăzut să dureze şapte ani.

La 3 februarie 1993, preşedintele american, George Bush, şi cel rus, Boris Elţîn , au semnat tratatul START II prevăzând reducerea cu două treimi a arsenalelor nucleare strategice american şi rus. Cu alte cuvinte, în şapte ani de la intrarea în vigoare a tratatului, numărul total al ogivelor nucleare ale fiecăreia dintre cele două ţări semnatare trebuia să fie cuprins între 3.800 şi 4.250 şi, în cele din urmă, între 3.000 şi 3.500, la 31 decembrie 2007. Din acest total, numărul rachetelor de la bordul submarinelor nu trebuia să depăşească 1.750 la 1 ianuarie 2003, în vreme ce rachetele terestre cu focoase multiple şi independente vor fi dispărut în totalitate din forţele strategice ale celor două ţări.

Tratatul START II a fost ratificat în ianuarie 2006 de Senatul american şi în aprilie 2000 de Dumă (Camera inferioară a Parlamentului rus), care a refuzat să poarte discuţii în martie-aprilie 1999 în semn de protest faţă de bombardamentele NATO din Iugoslavia. Acesta nu a intrat niciodată în vigoare, decizia Rusiei depinzând de menţinerea în vigoare de către Washington a tratatului ABM cu privire la rachete antibalistice. Statele Unite s-au retras în 2002 din ABM.

Un alt tratat, denumit „Noul START” a fost semnată în 2010, și prevedea menținerea arsenalelor nucleare rus şi american mult sub nivelul din timpul Războiului Rece.